La pas prin Maroc - Partea 3

Impresii și experiențe mele din excursiile prin Maroc - Partea a treia

Maamora ne-a oferit doar un prolog forestier. Curând, după ce ne-am îndepărtat de palatele şi minaretele din fosta capitală imperială Meknes, drumul începe să şerpuiască în serpentine ametitoare şi, ca prin farmec, când atingem altitudinea de 1650 de metri, ne trezim la... Sinaia! Da, aceasta mi-a fost prima impresie când am ajuns într-o staţiune montană din lantul munţilor Atlas, numită Ifran, localitate aflată în centrul unui Parc National, decretat aşa în anul 2004, întins pe 52.000 de hectare, cu o vale străbătută de un ued bogat în cascade, izvoare cu ape minerale, cu poduri pitoreşti, cu pajişti şi păstori seminomazi, cu lacuri alpine cum e Dayet Ana, cel înconjurat de plopi şi pini maritini.

Statiunea Ifran, asemenea analoagelor sale europene, e înzestrată cu hoteluri, vile in stil elvețian, un centru de informaţii turistice, un mic palat unde vine uneori regele Hassan al VI-lea, e foarte solicitată în concedii de către vânători, pescari şi chiar schiori, în apropiere fiind şi înălţimi de peste 2000 de metri.

Ca o încununare a întregului areal din jurul Ifranului îti apare întâlnirea cu vestiţii cedri din Atlasul Mijlociu Central. Sunt peste 75.000 de hectare în care stăpâni sunt acesti patriarhi ai pădurilor, longevivi, unii fiind contemporani cu sultanii merindieni de acum 500 de ani. Expuşi pe versanţii muntilor unde bat vânturile de vest, ei ating, totuşi, şi 60 de metri înălțime; am admirat aşa-numitul cedru Gouraud, cu enorma sa încrengătură în formă de sfeşnic, cu o circumferință la bază care măsoară zece metri. Cât despre valoarea lor, să ne amintim că, încă din Antichitate, lemnul de cedru, socotit imputrescibil, a fost atât de pretuit la construirea corăbiilor. Vizitând bazare, mederse şi moschei din Maroc, am admirat sute de ipostaze în care lemnul de cedru asigură trăinicia unor lucrări de tâmplărie, plafoane, copertine, frumusetea mobilelor şi a sculpturilor...